Synopsis
Nu se poate concepe nici teoria sau axiologia, nici metodologia sau practica ASISTENTEI SOCIALE, cu toate aspectele, acceptiunile sau orientarile ei, traditionala, critica, umanista etc., fara a se raporta sau a se face apel la terminologia sau TEORIA FILOSOFICA. Este, astfel, necesara dar si foarte utila, binevenita definirea, incadrarea, fundamentarea si din perspectiva filosofica a fenomenului ori conceptului general de asistenta sociala, precum si a unor aspecte, teme subsumate sau adiacente precum ”ratiunea” si misiunea acesteia, specificul teoriei, origini, surse, modele, categoriile, valorile, orientarile, metodele si practicile specifice din asistenta sociala, ”sistemul” asistentei sociale etc. Se aduc astfel in prim-plan si aspecte precum sub-domeniile de la care se alimenteaza filosofic, teoretic si metodologic, in principal filosofia omului si fiintei (umane)/ persoanei, prin atribute precum libertate, responsabilitate, autodeterminare, demnitate, fericire, creativitate, unicitate etc., dar si principalele stiinte sociale puternic legate de filosofie precum psihologia, sociologia, istoria, pedagogia etc. O sarcina importanta pare a fi, asadar, aceea de a identifica si defini din punct de vedere ideologic/ideatic-teleologic si axiologic o problematica filosofica centrala : necesitatea, misiunea si obiectul practicii in domeniul asistentei sociale. Din acest punct de vedere esentiala este reprezentarea problemei sociale si ca problema umana, existentiala; vulnerabilitatea, rezilienta, situatia de risc, situatia de dificultate definite asadar, in principal, ca probleme umane sau socio-umane si nu doar pur “sociale”. Obiect al evaluarii si interventiei fiind, in aceasta ordine de idei, si suferinta, trauma, nefericirea, neimplinirea personala, esecul, problemele existentiale, dramele personale si colective, pierderea, durerea, separarea, dezradacinarea, neadaptarea, singuratatea, dezumanizarea prin degradare spirituala si morala, dezumanizarea prin tehnologie, nedezvoltarea psihologic-personala, umana, socioumana si comunitara etc. Aici intervine si devine crucial aportul, in consecinta, al filosofiei de orientare asumat umanista, al FILOSOFIEI UMANISTE, cu cele doua mari directii, orientari ale ei : fenomenologic-existentiala si spiritual-culturala, fundamentand teoretic-axiologic ceea ce se afirma si impune tot mai mult in domeniu ca ASISTENTA SOCIALA UMANISTA. *** In ceea ce priveste designul general, tematica, continutul si bibliografia acestei carti, acestea sunt realizate astfel incat sa fie utile atat comunitatii academice, studentilor, profesorilor si cercetatorilor din domeniile filosofie, asistenta sociala, psihologie, sociologie, cat si comunitatii profesionale : asistenti sociali, psihologi, terapeuti, educatori, ingrijitori, asistenti maternali, asistenti personali, voluntari, cadre medicale, juristi, economisti, manageri etc.
Les informations fournies dans la section « A propos du livre » peuvent faire référence à une autre édition de ce titre.
